Prin degustare se subintelege evaluarea aspectului exterior, a aromei, a gustului si a senzatiilor tactile – temperatura, structura, gazul dizolvat etc. Nu merita sa va adanciti in subtilitatea degustatiei, ci sa insusiti doar principiile de baza care va vor ajuta sa apreciati corect un vin. 
 
Studiul vizual
Examinand cu atentie un oarecare soi de vin, puteti obtine o multime de informatii privind originea si varsta vinului. Toate aceste caracteristici au o insemnatate decisiva pentru degustatorii specialisti si nu au nici o insemnatate pentru consumatorii obisnuiti. Dar chiar daca nu sunteti experti, studiul vizual va va spune indata daca vinul este limpede sau nu, daca are o structura bine definita sau nu. Daca vinul nu pare a fi prea calitativ, luati o foaie alba de hartie, asigurati-va ca iluminarea este buna,  inclinati sticla spre hartie si verificati culoarea si consistenta vinului. Daca va uitati la vin doar pentru placere, rotiti paharul la orice sursa de lumina si urmariti gama minunata de culori pe care o are acest vin.

Sesizarea mirosului
Aceasta este prima impresie pe care o primesc organele olfactive, ea fiind cea mai semnificativa.  Rotiti atent paharul si mirositi vinul ca si cum v-ati apleca sa mirositi un trandafir din gradina. Chiar din primele clipe veti simti o gama bogata de arome fie  cunoscute, fie mai putin cunoscute. Ele trebuie sa fie traduse in cuvinte ce vor avea o anumita semnificatie doar pentru Dvs. Daca aceste mirosuri va amintesc de miere sau ciocolata,  daca acestea sau oricare altele sunt anume acele arome pe care le simtiti, atunci cu siguranta sunt destinate Dumneavoastra. Altcineva ar putea interpreta aceleasi arome in felul sau.
 
Senzatiile gustative
Sorbiti cateva inghitituri de vin, astfel incat sa percepeti gustul placut al vinului. Determinati mai intai de toate viscozitatea sau aciditatea vinului, dupa care  veti simti  intregul caracter exceptional si aroma vinului, pe care il veti „degusta” in cavitatea nazala. Senzatiile gustative pot ramane pentru Dvs. aceleasi de la prima inspiratie si pot sa se schimbe la fel de brusc. Oricum, faceti-va notite in decursul acestui experiment. Nu exista metoda mai eficienta decat a face notite de tipul „mi s-a parut ca…”. Senzatia de succes va fi cu atat mai placuta, cu cat veti sesiza ca  v-ati realizat asteptarile.

Veti intalni termeni de tipul „tanin” (viscozitatea vinurilor rosii) si „aciditate” (iz acrisor ascutit, pronuntat in vinurile albe) care au o insemnatate decisiva pentru ca gustul vinurilor sa fie proaspat. Acesti termeni sunt fundamentali pentru degustare.
 
Aciditatea
Orice vin alb, fie el dulce, moderat sau sec, trebuie sa aiba aciditate. Anume aceasta calitate improspateaza si permite maturarea vinului. Vinul rosu de asemenea trebuie sa aiba un gust acru intepator, daca acest vin urmeaza sa fie maturat si sa-si pastreze neschimbata aroma si gustul strugurilor.

Tanin
Elementul dat se contine in coaja strugurilor rosii si continutul sau in volum mai mare sau mai mic are o insemnatate decisiva pentru maturarea vinului. Aroma placuta a strugurilor are si ea o importanta deosebita, desi nu este perceputa momentan. Vinurile viscoase de sud, gustul carora se apropie de gustul ceaiului rece si cojii presate de prune uscate se pot mentine o  vesnicie, gustul lor ramane absolut neschimbat.
 
Culoarea
Culoarea aprinsa a vinului este un semn bun, dar nu este obligatoriu pentru toate vinurile. Cele mai bune vinuri albe de tip Riesling si Sauvignon din tarile reci au culoarea paiului deschis. In ceea ce priveste vinurile rosii, atunci vinul de Burgundia sau alte vinuri de tipul Pinot Noire sau Cabernet au o culoare inchisa, cu nuante rubinii, de rodie.
 
Aroma fructelor
Aroma fructelor se resimte prin cele mai variate metode. Uneori ea devine bogata si vie, alteori – saracacioasa si verde. Oricum n-ar fi ea, aroma fructelor ramane decisiva. Adeseori simtim cu profunzime arome diverse, cum ar fi aroma de zmeura, coacaza neagra, visine, fragi, mure, cirese amare (pentru vinurile rosii) sau percepem cu delicatete aroma de caise, gutuie, lamaie, migdale (pentru vinurile albe).